Cerul fuge deasupra noastră

Furtunile opresc timpul. Cerul fuge în continuare deasupra zilelor noastre. Noi rămânem. Fiecare cu rănile lui, cu fericirile strânse-n palme, cu amintiri culese din secunde. Fiecare cu poveștile lui. Rămânem, ne pierdem, ne găsim. Avem Cerul, soarele și pământul care ne poartă pașii spre oriunde. Cerul fuge în continuare deasupra nopților noastre.

Rămânem. Visăm, zâmbim, iertăm, murim câte puțin, o luăm de la capăt. De am înțelege că fiecare zi ne este dăruită…de am putea să trăim, nu doar să existăm.

În toate poveștile oamenilor rămâne Cerul. Cerul și Pământul. La mijloc sunt strânse viețile noastre mici. E ironic. Păsările  își coboară aripile spre pământ, iar oamenii visează să își descopere aripile pentru a putea zbura.

Ne rămâne Cerul. Peste aripi, peste trupuri.

P1460059

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s