Anotimpuri

Ne-am învârtit haotic printre alți oameni, când de fapt trebuia doar să mergem împreună. Am judecat de atâtea ori, de fapt trebuia doar să (ne) ascultăm. Am rostit atâtea cuvinte urâte, trebuia să (ne) vorbim. Am alergat de prea multe ori, fără să ne dăm seama că pentru a supraviețui, avem nevoie de pauze. Am numărat de atâtea ori timpul, când de fapt trebuia doar să-l trăim. Ne-am criticat prea mult trecuturile, poate trebuia să ne trăim mai intens prezentul. Ne-am închis sufletele, de fapt trebuia să ni le deschidem. Am privit de prea multe ori pământul, dar de prea puține ori Cerul. Ne-am hrănit fricile, trebuia să ne hrănim mai mult bucuriile.

(Ne)-am căutat prea mult timp, fără să mai lăsăm timpul să ne găsească. Ne-am grăbit stupid, de fapt trebuia să trăim lent. Am regretat clipe, oameni și amintiri, trebuia doar să acceptăm. Am plâns de atâtea ori, dar de fapt trebuia să zâmbim mai mult și mai sincer.

Au traversat prin mine atâtea anotimpuri, încât vine o zi în care nu mai știu ce sunt: primăvară sălbatică, vară fericită, toamnă visătoare, sau o iarnă tristă?

Ne-am crezut oameni de atâtea ori, încât am uitat că aveam suficient timp să ne visăm aripile. Am rămas de prea multe ori în furtuni, neștiind că dacă ridicam ochii, vedeam culoare de apus.

10644169_823188934378105_4357600622387480581_o

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s