Regăsiri

Mă regăsesc în amar de ciocolată, în albastru de primăvară și sunet de mare autumnală. Mă regăsesc în ochii copiilor, în țipătul pescărușului, în tăcerea nopții. Mă regăsesc în diminețile care îmi amintesc de ceaiul din copilărie, în frunzele care pierd lupta cu toamna. Mă regăsesc în soarele care apune pe un alt Cer și în pașii pe care îi las în urmă. Mă regăsesc în îmbrățișările lui lungi și calde. Mă regăsesc în durerile lui Paler. Mă regăsec în visele celor mici și în curajul celor optimiști. Mă regăsesc în nisipul cald care se ascunde în scoicile reci. Mă regăsesc în zâmbetele păstrate în amintiri. Mă regăsesc în Cer. Mă regăsesc în sufletul familiei mele.

Suntem regăsiri. Ne regăsim, sau ne lăsăm regăsiți.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Advertisements

One thought on “Regăsiri

  1. Probabil ca de aici vine si sentimentul de deja-vu pe care il avem nu de putine ori pe strada, in locuri straine, cand pare ca am mai fost acolo, ca am mai cunoscut candva persoanele de acolo… Peste tot, ne regasim pe noi insine…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s