Gânduri

Nu mai privim Cerul, nu mai privim înspre noi. Nu ne mai privim în ochi, nu ne mai dăruim îmbrățișări. Nu mai știm, sau nu mai vrem să zâmbim naiv. Lucrăm mult, dar uităm să ne mai ”lucrăm” rănile sufletului. Punem piedici, dar uităm să mai ridicăm oamenii căzuți. Privim prea mult în trecut, uităm să mai simțim prezentul, ne îngrijorează prea mult viitorul. Nu mai vrem să așteptăm, fiindcă totul trebuie se să întâmple acum. Ne ascultăm, dar nu ne înțelegem îndeajuns. Vorbim, dar nu mai comunicăm cum trebuie. Alergăm zilnic, dar am uitat să mai mergem. Totul e greu, de parcă a spus cineva că o viață frumoasă se rezumă la perfecțiune. Ne e teamă de oameni, fiindcă rănesc, urăsc și ne dezamăgesc. Dar noi? Noi oare nu rănim, nu urâm, nu dezamăgim? De ce nu ne schimbăm perspectiva de a trăi din eu la noi?

Fiecare eu transformă realitatea în care trăim noi. Facem parte din acest noi.

large

Sursa foto

Advertisements

4 thoughts on “Gânduri

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s