Cuvinte îmbrăcate în toamna mea

Când vorbește gândul, sufletul tace. Când nu mai sunt cuvinte, sunt emoții. Când nu-s lacrimi, apar zâmbetele. Când nu se face noapte, există ziua. Când nu mai poți zbura, te învață păsările cum să o faci. Când nu privești pământul, privești Cerul. Când privești Cerul…exiști. Când nu dormi, visezi. Când visezi, trăiești. Când speri, respiri. Când alergi, îți dorești. Când nu poți, vei învăța să poți. Când asculți, evoluezi. Când taci, mulțumești. Când nu e culoare, e sunet.

Când crești, tot copil rămâi. Când simți, ești viu. Când ești toamnă, ești emoție. Când nu plouă afară, plouă în noi. Când e soare afară, nu-i soare în noi.

large

Sursa foto

Advertisements

One thought on “Cuvinte îmbrăcate în toamna mea

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s