Iubirea noastră în timp

Când întâlneşti omul ăla perfect pe care ai impresia că îl cunoşti de-o viaţă, dar pe care de fapt îl cunoşti de puţin timp, când te simţi perfectă lângă el, când te priveşte în ochi şi îţi spune că eşti frumoasă, când te sună de fiecare dată seara şi dimineaţa, doar pentru a-ţi auzi vocea, când te strânge în braţe tare, tare şi îi auzi inima cum bate, când îţi sărută fruntea şi ochii, înseamnă că te-ai îndrăgostit şi că eşti cea mai norocoasă persoană din lume? Da. Sunt îndrăgostită.

Tăcerile care spun totul, îmbrățișările care îmi hrănesc viața, emoția revederii. Săruturile de la metrou, versurile lui, modul cum mă ține de mână, râsul lui, secundele când mă ascultă și mă înțelege, siguranța pe care mi-o arată, mesajele lui speciale, telefonul de dimineață când încă e somnoros. Felul în care mă face să râd, gropițele lui dulci, cuvintele doar de el sâsâite, visele și planurile noastre, parfumul lui, clipe.

Nu mă întreba de ce te iubesc. Te iubesc pentru ca exiști, pentru că m-ai prins de mână când obosisem să călătoresc singură. Te iubesc pentru că doar tu mi-ai privit sufletul și ai rămas acolo, lângă el. Te iubesc pentru că meriți, pentru că ești un om special, pentru că sufletul tău zâmbește, pentru că ești un om simplu.

Iubirea nu se poate transcrie într-o postare, nu se poate explica, nu se poate măsura cumva. Iubirea se simte.

Pistruii mici ca niște stele, îți dorm pe chipul îmbrăcat în liniște. Gropițele care te ajută de fiecare dată să mă faci să zâmbesc, îți pictează în tăcere obrazul cald, ce miroase a iubire. Ochii tăi parcă tremură a căprui îndrăgostit. Palmele îți dansează și se agață de ale mele, învățându-le valsul fericirii. Sunt buzele tale care le desenează pe ale mele, dându-le viață și învățându-le să rostească iubirea în cuvinte.

Te respir cu grijă să nu te pierd. Te ating cu raze de dragoste, te privesc cu sufletul plin de liniște şi te ascult printre vise, aşa cum o stea ascultă colţul de Lună. Îmi esti iubire și prietenie, primăvară și iarnă, trecut și prezent. Îmi ești viitor. Ne suntem dragoste și liniște. Mă respiri cu atâta grijă, aşa cum fluturii respiră primăvara din florile pământului.

Zâmbet, gropiţe, cuvinte sâsâite, căprui, vară, iulie, acadele, scrisori, poezii, cuvinte-cadouri, parcuri, început, amintiri, poze, gânduri, declaraţii, te iubesc-uri, lacrimi, îmbrăţişări, revederi, gară, săruturi dulci, atingeri de mână, Coca-Cola, trandafir, Cişmigiu, primul nostru sărut…

Îmi eşti iubire…dimineaţa când îţi aud vocea, noaptea când îmi rosteşti cele mai calde cuvinte, ca şi cum mâine nu ar mai exista. Îmi eşti iubire prin cuvintele tale, prin săruturi, tăceri şi priviri.

Iubirea nu e așa cum o visezi. E mai mult de atât. Iubirea e un om care te învață cum să începi să scrii noi capitole. E un om care te lasă să ștergi și să scrii ce vrei în propria viață. Iubirea poate fi un roman neînceput, dar care îţi dă timp să-l creezi. Aşa cum vrei, aşa cum simţi. Iubirea e un timp care nu există şi o lecţie de învăţat. Iubirea îţi e iubire o dată în viaţă. Restul sunt poveşti cu oameni.

În ochii îndrăgostiţilor, primăvara este un vis fără sfârşit. Îndrăgostitul vede dincolo de verdele ierbii, dincolo de florile care răsar şi simte dincolo de mirosul florilor de cireş. Îndrăgostitul vede doar culoarea şi aude doar pasărea care cântă a primăvară. Îndrăgostitul îşi ia un colţ de primăvară, îl priveşte, îl aude şi îi miroase culorile. Îndrăgostitul îşi are propria primăvară. E primăvara din ochii celuilalt, din săruturile şi îmbrăţişările persoanei iubite. Îndrăgostitul priveşte primăvara în sufletul celuilalt, o respiră şi o mângâie atent, aşa cum un nor mângâie floarea sălbatică a cireşilor tineri.

2 mâini îmbrățișate au atins soarele verii, au atins frunzele uscate, au topit zăpezi și au răsărit flori de primăvară. 2 mâini au spus povești printre oamenii pierduți în anotimpuri. Și-au spus povestea…că două suflete s-au întâlnit aparent dintr-o întâmplare, dar trăiesc împreună iubire, din iubire, pentru iubire. Cu fiecare zi care trece, realizez că iubirea chiar e o minune…

Este greu să povestesc iubirea, atunci când o simt. Este greu să povestesc  îmbrățișarea lui, plină de dor și de drag. Este greu să povestesc despre el, dacă sufletul meu vede doar sufletul și chipul său frumos.

[fragmente de iubire din iulie 2012 până azi, din data de 16, aniversarea noastră.]

1 an. Sunt fericită, chiar sunt cea mai fericită. Am trăit, trăiesc și voi trăi cele mai frumoase momente alături de tine. Am simțit, simt și voi simți cele mai pure emoții și sentimente. Am avut, am și voi avea cel mai frumos an de iubire. Am visat, visez și voi visa doar ținându-te de mână. Am avut iubire, am iubire, voi avea iubire. Iubirea ta, iubirea noastră.

”Te iubesc și mulțumesc” pentru tot sunt doar cuvinte…iubirea pe care mi-o vezi pe chip este singurul mulțumesc cu adevărat important.

kissuri

Advertisements

5 thoughts on “Iubirea noastră în timp

  1. Doamne… nu mai am cuvinte! Jur! Sunt atat de fericit si mandru, sunt atat de bulversat – in sensul bun – de ceea ce mi-ai scris, incat nu mai am nicio silaba. Te iubesc enorm si iti multumesc ca de un an de zile imi asculti si imi mangai sufletul cu dragostea ta! La multi aaani de 1 an, scumpa mea! Vor mai urma zeci de ani de iubire, promit si stiu asta Te iubeeeeesc!!!!!

  2. Pingback: Fractură logică. | Gară pentru doi

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s