Uneori ne pierdem

Ne pierdem. Ne pierdem printre ploi, sub umbrele sau raze de soare. Ne pierdem printre literele unei cărți, printre sunetele unei melodii. Ne pierdem printre zâmbete și lacrimi, de parcă ar fi ușor să ne regăsim. Ne pierdem printre trupuri și suflete, anotimpuri și ani. Ne pierdem printre întrebări, uneori și printre răspunsuri. Ne pierdem printre tăceri și printre haos. Ne pierdem printre străini, printre orașe. Ne pierdem printre gânduri și priviri, începuturi și sfârșituri, printre decizii. Ne pierdem printre timp, printre trecut, prezent sau viitor. Ne pierdem printre obiecte, amintiri, atingeri și singurătăți. Ne pierdem printre pașii altora și printre pașii creați de noi. Ne pierdem printre zile și nopți, printre Cer și pământ, printre secunde și ani.

Ne pierdem printre îmbrățișări și vise, printre dulce și amar. Ne pierdem printre trăiri și emoții, printre acțiuni și gesturi. Ne pierdem printre plecări și sosiri. Ne pierdem printre povești citite și povești trăite. Ne pierdem printre aripi și căderi. Ne pierdem printre momente și așteptăm.

Uneori ne pierdem. Ne pierdem printre noi.

Ce facem când ne pierdem printre noi…?

large

Poza de aici

Advertisements

4 thoughts on “Uneori ne pierdem

  1. printre “noi” si in noi … 🙂
    uneori strigam, alteori plangem si nu de putine ori e ca si cum te-ai inchide in camera ta si nu vrei sa vorbesti cu nimeni …

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s