Ceaţă

Când Bucureştiul e îmbrăcat în ceaţă, îi aud cel mai bine liniştea ce îmbrăţişează suferinţele unor străzi mult prea tăcute. Cerul aruncă ceaţa peste ochii oamenilor, iar norii mângâie soarele şi îl ascund într-un colţ. Suntem oameni cu ceaţă în gânduri şi în suflete. Avem nevoie de proprii nori care să ne mângâie, aşa cum norii de azi mângâiau soarele. Suntem oameni, iar ceaţa ne ascunde în propriile tăceri.

Orice tăcere aduce soare. Doar că e nevoie să taci din când în când, pentru a auzi mai bine cum răsare soarele.

Advertisements

5 thoughts on “Ceaţă

  1. Trebuie sa admit ca dupa acele zile de ceata, din Bucuresti, am apreciat altfel soarele pe cer. Presupun ca asta facem toata viata… asteptam sa vedem ce e dupa nori!…

    • Ca bine ai spus..asteptam toata viata sa vedem ce e dupa nori! Stii cum e…ca sa vezi soarele trebuie sa dansezi mai intai in ploaie! 😉 Multumesc pentru vizita! te mai astept 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s