Dor de toamnă

De-aş putea trăi într-o toamnă. Copacii obosiţi să îmi fie acoperişul sufletului, frunzele să îmi fie ferestre, iar Cerul să îmi învelească ochii cu raze de soare. Vara şi iarna să îmi fie vecinii de peste drum. Să miroasă a gutui şi a copilărie albastră, să gust din strugurii aromaţi din curtea în care am învăţat să păşesc în lumea asta mare şi frumoasă. Să zboare visele printre serile târzii şi reci, iar Luna să ne citească poveşti până adormim cu toţii. Dimineţile să ne fie zâmbete, iar orele să fie acadele cu gust de iubire. Secundele să alerge ca nişte copii pe câmpurile zilei sălbatice şi cuvintele să vorbească cele mai frumoase tăceri. Mi-e dor de acasă…de câmpurile care respiră culoare, liniște, de câmpurile care învelesc în fiecare noapte, în fiecare toamnă casele unor oameni cu suflete simple. Acolo îmi e toamna amintirilor.

Mi-e dor de acasă…

Poza de aici

Advertisements

8 thoughts on “Dor de toamnă

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s