Voluntariatul…

Da…zilele acestea s-au întâmplat atâtea lucruri frumoase de care ar trebui să scriu, încât sincer nu ştiu cu ce să încep. Dar, având în vedere că m-am întors de aproximativ o oră de la o altă minunată întâlnire Salvaţi Copiii, am să încep prin a spune ce am simţit azi şi cum a fost!

În primul rând, azi am întâlnit alţi oameni frumoşi, voluntari, liceeni, pot spune… waw,  m-au impresionat într-un mod atât de plăcut, sunt atât de implicaţi în proiecte, în voluntariat, au idei extraordinare care cu siguranţă merită ascultate. Ascultându-i mi-am dat seama încă o dată cât de important este voluntariatul şi sincer în acele momente am simţit bucurie, că există astfel de adolescenţi care au atât de multă energie şi care şi-o focalizează spre ceva util atât oamenilor din jur cât şi pentru propria persoană, dar am simţit şi ceva regrete…spun regrete tocmai fiindcă nu am avut această oportunitate de a face voluntariat încă din liceu.

Tocmai de aceea susţin din suflet voluntariatul, fie că facem voluntariat pentru oameni, pentru mediu, pentru animale, orice act voluntar venit din partea noastră este pur şi simplu o cărămidă aşezată de noi la crearea acestei lumi…aşa cum este ea văzută, de unii frumoasă, de unii simplă, ciudată sau într-o plină criză economică! Dar, cred cu tărie că dacă fiecare persoană ar face măcar câteva ore pe săptămână voluntariat de orice fel…alta ar fi situaţia!

De multe ori suntem mult prea indiferenţi şi spunem simplu că nu avem timp domne, sau pe vremurile astea de criză omul trebuie să câştige ceva material…dar vă asigur că a fi voluntar îţi aduce o satisfacţie uriaşă la care nu te gândeşti când porneşti spre această cale. Eu m-am lovit de multe ori de aceşti oameni care susţin că mai bine stau acasă în pat şi ascultă muzică, că mai bine pleacă în oraş cu prietenii, sau ies în parc…dar credeţi-mă că şi eu fac toate aceste lucruri…ies şi în parc, cine îmi citeşte postările mai de mult (nu ştiu dacă face cineva acest lucru, dacă da :)ar fi interesant un feed-back), cunoaşte acest lucru, am timp şi de prieteni,  de cărţi, de facultate, de muzică, de familie…şi DA am timp şi de voluntariat!

Hai să nu mai dăm vina pe timp…mai bine recunoaştem că de fapt nu vrem, dar de putut cu siguranţă putem dacă ne organizăm puţin timpul şi viaţa!

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s